MINGIR
Sat, reşedinţă de comună în raionul Hânceşti. Coordonate geografice: 46°40’ lat. N, 28°19’30’’ long. E. Suprafaţa: 51,2 km2. Gospodării individuale: 1620. Populaţia: 5039 de locuitori. Distanţe: 45,1 km până la Hânceşti, 25 km pânăla Leova, 84,1 km până la Chişinău. Comuna include în componenţa sa satul Semionovca.
Localitatea este situată în partea de sud a Podişului Moldovei Centrale, într-o vâlcea de stânga văii râului Lăpuşna, la vreo 6-7 km de vărsarea acestuia în râul Prut. Pe la est de sat trece şoseaua centrală Chişinău–Hânceşti–Leova–Cantemir–Cahul, care face legătură între partea central şi cea de sud a republicii, iar prin sat, pe valea Lăpuşnei, un drumuleţ vine dinspre Cărpineni şi duce spre Leova.
Zona de aşezare a satului reprezintă un podiş colinar, cu înălţimi între 160 şi 265 m în perimetrul comunei şi de peste300m în regiunile păduroase de mai la nord, cu văi nu tocmai adânci, dar nici prea largi şi întinse, cu zăvoaie şi hârtoape înfundate. Vegetaţia zonei se caracterizează prin specii de arbori şi plante ierboase de stepă şi silvostepă. Reminiscenţe ale Codrilor Lăpuşnei de altădată le păstrează astăzi micile crânguri, rediuri şi huceaguri, în care predomină stejarul, fagul, ulmul, arţarul, plopul şi salcâmul. În câmpuri deschise şi nelucrate creşte pelinul, negara, lumânărica, pirul (chirul, chirăul), spinul voinicului, loboda, păpădia etc. Pe toate acestea le întrece mănoasele holde de cereale (grâu, orz, ovăz, porumb), semănăturile de plante tehnice (floarea-soarelui, rapiţa), grădinile de zarzavat şi, bineînţeles, plantaţiile de vii şi livezi. Fauna locală este, de asemenea, bogată şi variată. Păduricile, desişurile şi locurile mai puţin umblate de oameni sunt populate de tot felul de animale şi păsări: iepuri, vulpi, căprioare, mistreţi, bursuci, arici; potârnichi, prepeliţe, ciori, coţofene, porumbei de câmp, vrăbii, grauri etc.
Particularităţile fizico-geografice şi naturale ale terenului şi-au găsit reflectare şi în toponimia locală: Budăi, loc cu multe fântâniţe şi izvoare, Bulhace, locuri mlăştinoase pe valea Lăpuşnei, Cânepăria, teren unde în trecut se cultiva permanent cânepa, Chetrăria, loc de unde se scotea piatră pentru construcţii, Humăria, locuri cu sol bogat în humă (argilă, lut), Piscul Mocanului, deal în trecut cu multe stâne şi târle de oi, Podişul, loc aşezat pe culmea unui deal, Poiana, locul unei foste poieni în pădure, Ponoare, locuri accidentate în preajma satului, Ruptura, loc cu ponorâturi pe o coastă de deal, Teiuşul, locul unei foste pădurici de tei. De activitatea şi îndeletnicirile omului sunt legate numele topice: Dealul Târgului sau Târgul Cucului, loc unde întrecut se făceau pieţe locale, Delniţa, hotar între moşiile satelor sau între pământuri, precum şi între ţarinăşi sat, Medeanul, loc în central satului unde aveau loc diferite manifestări oficiale şi populare ale comunităţii, Valea Ulucelor, vale unde se aflau mai multe fântâni cu uluce pentru adăpatul animalelor. Toponimia satului deci probează o veche şi statornică viaţă umană în aceste locuri.
